Alăptarea este un dar minunat pe care natura l-a oferit femeii. Un dar pentru copil și pentru mame. Este, prin urmare, important să alăptezi cât de mult poți. Explorează beneficiile alăptării.
Hrănirea la sân este cel mai bun dar pe care i-l poți oferi bebelușului tău de la naștere. Este cea mai sănătoasă și mai prețioasă metodă de hrănire a nou-născuților și sugarilor.
Laptele uman nu doar potolește foamea bebelușului, ci contribuie și la îmbunătățirea sistemului imunitar imatur. Conține anticorpi, celule imune și alți corpi imunologici activi. Primul lapte numit colostru este în mod deosebit bogat în anticorpi. Chiar și câteva picături de colostru, pe care femeile care nasc pentru prima oară le consideră de multe ori neimportante, sunt esențiale întrucât protejează copilul împotriva microorganismelor din mediu.
Laptele matern protejează sistemul digestiv al bebelușului și îi regularizează funcția, ajută corpul să înlăture rapid impuritățile și facilitează eliminarea meconiului (primul scaun). Datorită faptului că peristaltica intestinală este stimulată, bilirubina pe care o conține scaunul nou-născutului nu se acumulează în intestine, iar riscul de producere a icterului este scăzut.
Laptele matern conține proteine ușor digerabile și nealergice, grăsimi și carbohidrați sănătoși care influențează dezvoltarea sistemului nervos, vitamine, enzime, produși de creștere, hormoni și o mare cantitate de apă. Din acest motiv, nou-născuții alăptați la sân nu au nevoie de lichide suplimentare. Proporțiile acestor compuși sunt perfect echilibrate pentru a satisface nevoile bebelușului.
Proteinele din laptele natural sunt ușor digerabile și nu rămân în stomacul bebelușului. De aceea, copiii alăptați la sân au nevoie să fie hrăniți mai des. Mai mult, ei mănâncă o cantitate de lapte corespunzătoare nevoilor lor, așa încât este greu să îl hrăniți peste măsură. Laptele uman este ușor digerabil, iar diareea și constipația se produc mult mai rar la bebelușii alăptați la sân decât cei hrăniți cu formulă de lapte.
Compoziția laptelui natural se modifică în funcție de nevoile și stadiul de dezvoltare ale bebelușului. În timpul hrănirii, copilul are nevoie să își potolească mai întâi setea și apoi foamea. Astfel, într-o primă fază laptele conține mai multă apă, după care devine mai gros și mai hrănitor. Cel mai hrănitor lapte se produce noaptea. Compoziția laptelui se schimbă odată cu vârsta bebelușului, fiind diferită în perioada neonatală (primele 28 de zile după naștere) față de cea de sugar.
Este mai puțin probabil ca bebelușii alăptați la sân să dezvolte sindromul morții subite sau boli ale tracturilor digestiv și respirator (în special pneumonie). Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sănătății, alăptarea la sân reduce riscul producerii în viitor a diabetului de tip 2 și a aterosclerozei. Adulții alăptați la sân în copilărie au nivelul colesterolului și presiunea sanguină mai scăzute și sunt mai puțin susceptibili să sufere de supraponderabilitate și obezitate.
Laptele uman nu conține lactoglobulină, o proteină foarte alergenică prezentă în laptele de vacă. El asigură dezvoltarea corectă a sistemului imunitar și protejează peretele intestinal împotriva influenței negative a alergenilor.
În timpul alăptării la sân bebelușul simte mirosul mamei, îi aude inima bătând. Sesiunile lungi de alăptare de la începutul vieții când bebelușul este în brațele mamei îi satisfac nevoia de apropiere și mângâiere.
Suptul la sân angajează peste 40 de mușchi individuali (inclusiv limba, buzele, maxilarul și obrajii). El stimulează dezvoltarea sistemului respirator și cresc aportul de oxigen, fiind un factor important și pentru dezvoltarea cavității bucale.
Alăptarea la sân crește nivelul de oxitocină, hormonul responsabil cu creșterea debitului de lapte și retragerea mai rapidă a uterului. Aceasta reduce și riscul hemoragiei postpartum.
Pentru femeile care alăptează riscul de a se îmbolnăvi de cancer de sân și ovarian și de osteoporoză este mai mic. Femeile care își alăptează bebelușii mai mult de un an vor fi mai protejate împotriva riscului de hipertensiune, atac de cord, ateroscleroza și diabet.
Hormonii responsabili cu lactația îmbunătățesc starea de spirit a mamei, femeile care alăptează la sân trec mai ușor prin starea de depresie care apare la câteva zile după naștere. Drept urmare, riscul de a dezvolta o depresie mai târziu este mai scăzut.
Evitarea prăjelilor, a ciocolatei, băuturilor carbogazoase, alcool și cafea este un principiu de bază al dietei mămicii care alăptează. Femeile care alăptează la sân sunt mult mai atente la cantitatea de acizi grași nesaturați și vitamine pe care le conțin alimentele pe care le consumă.
Alăptarea la sân reprezintă un efort semnificativ pentru corpul femeii care, în timpul sarcinii, acumulează țesutul gras necesar în timpul lactației. După naștere, alăptând exclusiv la sân, femeia va pierde rapidă kilogramele în plus. Alăptarea la sân consumă până la 700 de calorii în plus pe zi.
Poți hrăni bebelușul repede în orice loc. Nu este nevoie să pierzi timpul pentru a pregăti formula de lapte și să păstrezi curate toate accesoriile. Laptele uman, acest aliment prețios, nu este doar ușor de produs, dar este și mai economic. Nu ai nevoie decât de tampoane pentru sân și de un sutien bun.
Alăptarea la sân implică sesiuni lungi și foarte plăcute de dezmierdări care îți permit nu doar să iei o pauză de la agitația zilnică, dar și să stabilești o legătură emoțională profundă cu copilul.
Pentru a obține un început de succes al alăptării, vei avea nevoie de încredere în tine, de încredere, suport de la cei dragi și să faci cunoștință cu câteva sfaturi care vor îndepărta fricile și îndoielile ...
Care este diferența între colostru și laptele adecvat? Cum se pune la sân copilul? Ne punem aceste întrebări la începutul alăptării. Aici vei găsi răspunsurile.
Deși multe mame își fac griji, alăptatul nu face sânii inatractivi. Îngrijește-ți sânii alegând corect lenjeria intimă adecvată, produsele cosmetice și produsele de igienă pentru perioada lactației.
În timpul hrănirii, uneori bebelușul înghite aer, care se acumulează în tractul digestiv și poate cauza colici, balonare și regurgitare. Prin urmare, după fiecare hrănire, trebuie să îți încurajezi bebelușul ...
Eșecul inițial al alăptării poate fi asociat cu mameloanele dureroase, ombilicate sau aplatizate. Explorează soluții pentru a te ajuta să depășești aceste probleme.
Ai remarcat că sânii devin grei, umflați și ai senzația de disconfort? Relaxează-te, citește ce să faci în cazul angorjării sânilor și al stazei laptelui. Este foarte important ca să nu ajungi la mastită.
Multe mame sunt îngrijorate că sânii lor nu produc suficient lapte. Îndoielile apar de obicei când un copil plânge des, cere mai frecvent decât de obicei sânul mamei, sânii devin moi și nu mai este nevoie de tampoane ...
O părere populară spune că alăptatul este un sacrificiu mare din partea femeii pentru binele copilului. Adevărul este că acest mod de hrănire este avantajos nu doar pentru bebeluș, ci și pentru mama care alăptează.
Pot alăpta după cezariană? Voi avea lapte? Va dori bebelușul meu să sugă?” Aceste întrebări tulbură viitoarele mame care aleg cezariana. Am dori să te convinge că cezariana nu este un obstacol în calea alăptării.
Aștepți un bebeluș și vrei să îl alăptezi sau poate ai început deja această aventură excepțională, dar mintea ta e plină de întrebări și de îndoieli. La fel ca în multe cazuri, nu este ușor și nu este ...
