Când copilul începe să vorbească

Când va începe copilul meu să vorbească? - această întrebare îi tulbură invariabil pe părinții copiilor mici. Te vom ajuta să găsești răspunsul.

Data publikacji: 04-11-2021 Data modyfikacji: 04-11-2021

Cum se dezvoltă limbajul?

Învățarea limbajului este un proces mai lung decât ai putea crede. Începe din timpul vieții fetale, când încep să se dezvolte creierul, laringele, corzile vocale și limba.

Bebelușul începe să audă în a luna a cincea de viață fetală. Din acel moment, bebelușul se obișnuiește cu sunetul vocii mamei lui, cu tonalitatea și ritmul limbajului pe care îl folosește. La începutul celei de a șaptea luni de sarcină, fătul poate distinge vocea mamei sale de vocea unei alte femei.

La vârsta de 2 - 3 luni, sugarul începe de obicei să gângurească, adică să scoată sunete guturale amuzante, cum ar fi: „gg”, „agh”, „gli” sau „tli”.

La 6 luni, bebelușul începe să lalalizeze, ceea ce reprezintă doar o încercare stângace de a imita limbajul uman. Inițial, acestea sunt silabe simple, de exemplu „ma”, „ta”, „ba”, care sunt apoi extinse la înșiruiri de silabe: „mamama” sau „tatata”. La această vârstă, sugarul știe deja că emiterea sunetelor este un mod de comunicare și încearcă să imite intonația adulților.

La sfârșitul primului an de viață, bebelușul poate deja să atribuie semnificații anumitor cuvinte și strigă în mod conștient: „mama”, „tata” sau „dă”.

În al doilea an de viață, începe adevărata distracție. Copilul mic are multe de spus la această vârstă. Între 19 și 24 de luni, copilul folosește deja aproximativ 50-200 de cuvinte, dar înțelege mult mai mult. Acesta combină cuvintele în propoziții simple, ajutându-se de gesticulație. Deoarece copiii nu își pot verbaliza pe deplin gândurile sau articula anumite cuvinte, ei încep să își creeze propriile cuvinte și uneori chiar propriul limbaj. În această perioadă apar toate exprimările amuzante sau cuvintele stâlcite, care adesea intră pentru totdeauna în dicționarul familiei. Chiar și așa, este bine să îl corectezi pe copil din când în când, pentru a evita fixarea erorilor.

Când ar trebui să vorbească deja copilul?

Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său propriu. La vârsta de doi ani, unii copii vorbesc încontinuu, formulând propoziții complete, în timp ce alții folosesc doar câteva cuvinte inventate de ei înșiși și cuvântul lor preferat: „nu”. Acest lucru stârnește adesea o temere inutilă la părinți.

Până la vârsta de 2 ani și 3 luni, copilul ar trebui să cunoască aproximativ 300 de cuvinte, prin „cuvânt” înțelegând orice grupare de sunete cu sensul dat de copil. Cuvânt va fi considerat atât „mama”, cât și „ham”, dacă se referă la un câine, sau „bu”, dacă este folosit în mod constant în legătură cu pantofii, papucii sau sandalele. În dicționarul unui copil mic există până la 200 de astfel de cuvinte inventate.

Când ar trebui consultat un logoped?

Există situații în care merită consultat un specialist. Dacă observi că micuțul tău trecut de un an are probleme de înghițire sau cu mestecatul, gândește-te să mergi la un logoped sau la un neurolog. Consultarea unui specialist este indicată și în cazul în care copilul are deja 2 ani și 3 luni și încă:

  • se exprimă doar monosilabic, folosind cuvinte scurte, precum: „da”, „nu”, „dă”;
  • nu construiește propoziții simple;
  • folosește limbajul propriu, de neînțeles pentru cei din jur;
  • nu înțelege limbajul, ceea ce se manifestă prin faptul că nu urmează indicațiile;
  • nu vorbește (se folosește de mimică, gesturi, nu repetă silabe simple sau sunete de animale).

Nu este indicat să te ghidezi după principiul că băieții încep să vorbească mai târziu decât fetele. În cazul în care copilul încă nu vorbește la vârsta de 2 ani jumătate, indiferent de sex, ar trebui să te adresezi unui specialist.

Testează auzul și vocea copilului!

În cazul în care există semne de îngrijorare în privința dezvoltării limbajului, copilul ar trebui să fie testat audiologic și foniatric, pentru a exclude problemele de auz și tulburările vocii.

Cum pot să sprijine părinții dezvoltarea limbajului?

În primul rând, ar trebui să vorbești copilului. Când ești însărcinată, ar trebui să vorbești cu copilul cât mai des posibil - te poate auzi fără urmă de îndoială.

Dacă ai deja un sugar acasă:

  • Relatează-i bebelușului tot ce se întâmplă în jurul vostru. Numește lucrurile care vă înconjoară și activitățile pe care le faceți.
  • Pune-i întrebări bebelușului și urmărește-i reacțiile. Bebelușul va încerca să îți răspundă, cel puțin prin mimică.
  • Încearcă să folosești propoziții scurte, simple, dar corecte. Vorbește clar și încearcă să eviți diminutivele.
  • Spune-i bebelușului basme și poezii pentru copii, cântă-i.
  • Vorbește-i despre tine la persoana întâi - de exemplu: „O să-ți pun o pălărie pe cap” în loc de „mama o să-ți pună o pălărie pe cap”.
  • Vorbește-i copilului la singular - de exemplu: „și acum vei merge în cărucior” în loc de „vom merge în cărucior”.

Pentru a evita problemele ulterioare de limbaj, asigură-te că limba, buzele și dinții copilului se dezvoltă corespunzător.

  • Alăptează. Datorită suptului, mușchii buzelor și ai limbii se întăresc.
  • Ai grijă de igiena dinților bebelușului tău din momentul în care apar.
  • Pune o pernă în plan înclinat sub saltea. Dacă bebelușul stă complet la orizontală, acest lucru face ca maxilarul inferior al copilului să cadă, ceea ce poate duce la malocluzie dentară.
  • Nu hrăni copilul cu alimente pasate prea mult timp. Este important să muște și să mestece mâncarea. Totuși, dacă copilul cere doar astfel de alimente, ar trebui să consulți un specialist, cum ar fi un neuro-logoped.

Atunci când un copil începe să vorbească, poate veni o vreme în care acest fel oarecum stângaci de a se exprima verbal să nu țină pasul cu volumul uriaș de gânduri care îi trec prin cap. Atunci poate apărea balbismul. Aceasta este de regulă o bâlbâială fiziologică și dispare cu ajutorul unei abordări corecte. Este important să nu îl zorești și nici să nu râzi de el. În caz contrar, bâlbâiala fiziologică se poate transforma în bâlbâială patologică.

Poți introduce exerciții care să stimuleze dezvoltarea limbajului. Dacă sunt sub formă de joacă, copilul le va face cu bucurie.

Reține! 

Nu îi poți cere copilului să vorbească corect pe loc. Nu îl obliga să își corecteze greșelile de fiecare dată. Repetă-i uneori cuvintele în forma lor corectă. Nu râde niciodată de greșelile pe care le face.

Data publikacji: 04-11-2021 Data modyfikacji: 04-11-2021

Copilul trebuie să aibă un aparat fonator eficient și bine dezvoltat.

Pentru a ajunge acolo, distrați-vă împreună:

  • Strâmbați-vă în fața oglinzii;
  • Atingeți nasul și bărbia cu limba;
  • Vedeți cine poate sufla sau suge obrajii mai tare;
  • Verificați cine poate să plescăie din buze sau să sforăie mai tare;
  • Vedeți cine poate împinge mai mult obrazul cu limba;
  • Faceți balonașe de săpun, suflați în pene sau în vată.

Vă veți distra, iar beneficiile pentru dezvoltarea limbajului vor fi de neprețuit.

Vorbește cu copilul față în față.

Așa poți observa cum i se mișcă limba și buzele. Copilul îți va vedea expresiile faciale și felul cum reacționezi la ce spune.

Auzul este de asemenea foarte important pentru dezvoltarea limbajului. În română există foarte multe cuvinte care sună foarte asemănător, de exemplu, „parcă” - „barcă”, „nod” - „cot”. Uneori, copiii nu reușesc să își dea seama deloc care sunt diferențele. Așa că puteți să vă distrați ghicind.

  • Cere-i copilului să arate de unde vine sunetul.
  • Întreabă-l cine/ce face acest sunet.
  • Ascultați împreună basme și cântece.
  • Căutați cuvinte care încep cu sunetul dat.
  • Împărțiți cuvintele în silabe.

Memoria sunetelor

Poți pune diverse materiale, de exemplu nisip, orez, fasole, pietricele sau mazăre în recipiente opace. Este important ca același material să se afle întotdeauna în câte două recipiente. Scuturând recipientele, copilul trebuie să găsească perechile potrivite.

Nu toată lumea știe că activitățile manuale sunt de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea limbajului. În creier, centrul responsabil cu mișcarea mâinii este adiacent centrului de control al gurii. Activând intens unul dintre acești centri, este stimulat și cel învecinat. Acesta este motivul pentru care gesticulăm atunci când vorbim sau scoatem limba atunci când încercăm să facem cu precizie o muncă manuală.

Așadar, dacă vrem să ne ajutăm copilul să vorbească, ar trebui să îl încurajăm să se joace cu mâinile. Desenul, pictura, tăierea sau ruperea hârtiei, frământarea plastilinei etc. sunt variante excelente.

Articole similare
ro_RO Citiți mai mult

Îmbăierea nou-născutului

Mânuțe, piciorușe, ochi urechi și năsuc iubite - e așa de mic, de delicat și complet dependent de îngrijirea mamei și a tatălui. Simplul gând la baia bebelușului este suficient pentru a-i face pe părinți să ...

ro_RO Citiți mai mult

11 jaloane în dezvoltarea bebelușului

Gradul și intervalul de progres atins de bebeluș în primii ani este incredibil. De la fărâma de om care stă și nu știe unde îi este nasul la copilașul care are multe de spus pe orice subiect, se cocoață, urcă ...

ro_RO Citiți mai mult

Cum să gestionezi răceala bebelușului

Cum să gestionezi răceala și cum s reacționezi la primele semne de infecție, ce poți face acasă și când trebuie să contactezi medicul - poți găsi toate aceste informații în articolul nostru.

ro_RO Citiți mai mult

Somnul bun

Există momente când bebelușu nu va adormi mai multe ore și apoi se va trezi în mijlocul nopții și își va începe ziua la trei dimineața. Ești obosită, te simți lipsită de ajutor și la capătul răbdării. Nu ...

ro_RO Citiți mai mult

Igiena dentară a bebelușului

Igiena gingiilor și îngrijirea ulterioară a dinților de lapte influențează dezvoltarea vorbirii și ocluzia, precum și starea generală a micului său corp. Igiena orală corectă te va ajuta să eviți problemele ...

Produse asociate