„Să crească sănătos" este cea mai bună urare a părintelui din momentul nașterii bebelușului. Să-i asiguri bebelușului hrana și creșterea corectă în greutate este o provocare pentru mame și o problemă foarte dificilă și stresantă când nu se întâmplă astfel.
În mod normal, după naștere, greutatea bebelușului scade un pic pentru a reveni după câteva zile și a crește apoi constant. Această luare în greutate este unul dintre indicatorii stării de bine a bebelușului.
Conform standardelor, un bebeluș hrănit la sân ar trebui să ia aproximativ 120–210 grame pe săptămână (adică 765–945 grame pe lună) în primele trei luni de viață. După a treia lună, copiii iau aproximativ 110–120 grame pe săptămână (adică 500–540 grame pe lună). În mod normal, greutatea de la naștere este dublată între luna a patra și a șasea de viață. În următoarele șase luni de viață, bebelușul va lua mai lent în greutate, prima dată aproximativ 370 de grame pe lună, apoi aproximativ 250–300 de grame pe lună în jurul vârstei de un an. În al doilea an de viață, copilul ia aproximativ 225 de grame pe lună. Trebuie amintit de asemenea că greutatea, mai ales la copiii mici, depinde de momentul când au mâncat, au urinat sau au avut scaun.
În afara monitorizării regulate a greutății bebelușului, valorile pentru înălțime și greutate trebuie verificate pe graficele statistice de creștere, adecvate pentru sexul copilului. Pe durata dezvoltării sale, bebelușul trebuie să se încadreze în aproximativ aceeași funcție de repartiție, similară pentru greutate și înălțime.
Ce trebuie făcut când bebelușul nu ia în greutate în mod regulat sau chiar slăbește? Trebuie să consulți un pediatru. Medicul va examina bebelușul, îi va intervieva părintele, va comanda teste suplimentare, când este nevoie, sau va verifica corectitudinea tehnicii de alăptare și posibil va recomanda suplimentarea. Suplimentarea înseamnă oferirea laptelui extras de la mamă sau a formulei de lapte praf, pe lângă alăptare.
Suplimentarea cu formula de lapte praf este recomandată pentru nou-născuți și mai târziu pentru copiii mici, cu slăbire excesivă sau cu creștere insuficientă în greutate. În unele cazuri, bebelușul are probleme cu suptul, refuză să sugă, are o problemă de supt de diferite origini sau s-a născut cu un defect care îl împiedică să prindă corect sânul. Uneori un bebeluș prematur este prea slab să sugă eficient la sân, poate obosi și refuza să sugă sau adoarme prea curând la sân. În astfel de cazuri, în afara suplimentări, de preferință cu lapte matern, este importantă colaborarea cu un pediatru, cu neurologi, logopezi, moașă ori consilier pe probleme de lactație, dacă este necesar, în scopul dezvoltării unui reflex corect de supt, dacă este posibil.
Unele femei au puțin lapte în sâni, deci bebelușul așezat la sânul mamei este furios și frustrat deoarece eforturile sale sunt inutile, eventual refuză să sugă. În acest caz, suplimentarea este metoda utilizată pentru a satisface foame bebelușului. Stimularea lactației este sporită dacă se așază la sân cât mai des bebelușul, extragerea laptelui cu pompa continuând cu hrănirea pe timpul nopții, dar și printr-o dietă a mamei bogată în lichide. Va trebui verificat de asemenea când bebelușul strânge și suge corect din sân, deoarece numai el poate stimula adecvat producerea de lapte.
Suplimentarea se începe, de asemenea, din motive medicale, de exemplu din pricina deshidratării sau în timpul tratamentului pentru hipoglicemie.
Cana trebuie să fie din material transparent, astfel încât nivelul de lapte din gura bebelușului să poată fi observat; trebuie să fie relativ moale, pentru a putea fi stoarsă pentru ca bebelușul să bea mai ușor. Marginea trebuie să fie ușor întoarsă spre exterior și rotunjită. Trebuie să așezi marginea specială a cănii pe buza inferioară a bebelușului, cu cana așezată pe buza inferioară și să aștepți până când bebelușul începe să ia cantități mici de lapte cu buza superioară. Apăsând și înclinând ușor cana, lasă bebelușul să sugă singur laptele din cană.
Lingurița trebuie să fie mică, plată și, preferabil, din plastic. Cel mai bun mod este să așezi capul bebelușului pe antebraț, pentru a fi în poziția semi-înclinată și să folosești lingurița pentru a pune delicat lapte în gura bebelușului.
În mod similar, când bebelușul este în poziția semi-înclinată, îl poți hrăni cu pipeta. Pipeta este mai sigură și mai recomandată decât seringa, care necesită mai multă practică și este mai periculoasă, deoarece, dacă pistonul este apăsat prea tare, un debit prea mare de lapte îl poate îneca pe bebeluș.
Atunci când suplimentezi masa, cu cât dorești mai mult ca bebelușul să revină la alăptare, cu atât este mai important să alegi corect tetina. În afară de materialul biberonului și al tetinei ce trebuie să fie sigur pentru bebeluși, o altă condiție preliminară este ca tetina să nu perturbe modul și ritmul natural de supt. Este important ca tehnica suptului din tetină să rămână, pe cât posibil, cea utilizată la alăptat; tetina trebuie să se lungească și să se contracte în gura bebelușului asemeni mamelonului și, în același timp, baza sa trebuie să ofere un suport stabil pentru buze (nu trebuie să fie prea moale). Această funcție nu este asigurată de tetinele de silicon omogen, deoarece cele dure nu au vârf care să se alungească, iar la cele moi bebelușul mișcă baza tetinei. Astfel, o tetină dinamică din straturi eterogene de silicon, cu vârf subțire și moare, dar bază tare este cea mai bună alegere. Modelul tetinei trebuie să permită buzelor bebelușului să se lipească strâns de tetină și să rămână astfel cât timp suge. În timp ce mănâncă, bebelușul nu trebuie să înghită aer, deoarece ar putea face colici.
Un copil hrănit la sân care ia corect în greutate nu are nevoie de suplimentare. Unii părinți se gândesc să suplimenteze atunci când copilul cere mai des să mănânce. Aparent, are nevoie de mai mult lapte la acel moment; poate trece printr-un salt de dezvoltare, iar laptele natural al mamei este digerat rapid de bebeluș. Uneori, bebelușul plânge, pus la sân va mânca, iar apoi va plânge din nou. Când ia corect în greutate, trebuie să cauți motivele pentru care plânge, altele decât foamea; bebelușul poate avea colici, îi pot ieși dinții, se poate simți inconfortabil deoarece are scutecul ud sau este îmbrăcat incomod sau doar vrea să fie aproape de ai lui.
Spălarea, fierberea și sterilizarea biberoanelor și a tetinelor poate părea împovărătoare, dar toate aceste activități sunt foarte importante pentru sănătatea copilului. Resturile de lapte sunt un mediu excelent ...
În timpul hrănirii cu biberonul este extrem de important să asiguri sănătatea și siguranța copilului, prevenind asfixierea sau posibilele probleme cu stomăcelul.
„Să crească sănătos" este cea mai bună urare a părintelui din momentul nașterii bebelușului. Să-i asiguri bebelușului hrana și creșterea corectă în greutate este o provocare pentru mame și o problemă foarte ...
